MÂNCĂRURI TRADIŢIONALE
DIN STATELE MEMBRE UE
Austria
Unul dintre cele mai renumite preparate austriece este aşa-zisul Knödel, un fel de găluşte, sărate sau dulci, umplute cu carne, verdeaţă ori peşte, ce pot fi combinate cu smântână. Câteva dintre cele mai renumite sortimente de Knödel sunt Serviettenknödel (o găluşcă mare pe bază de smântână, coaptă la bain-marie şi servită felii) şi Marillenknödel (găluşte dulci din cartofi, umplute cu caise şi servite cu unt şi scorţişoară).
Carnea este un ingredient esenţial al bucătăriei austriece. Este suficient de amintit aici faimosul Wiener schnitzel (şniţel vienez) şi Wiener Tafelspitz, un rasol din carne de viţel slabă. Zwiebelrostbraten este un sortiment de friptură de vită cu ceapă, foarte apreciat atât de austrieci cât şi de străini.
Ştrudelul de mere - Topfen, este cunoscut în întreaga lume, însă nicăieri nu este preparat ca în Austria.Un produs cu totul special este Sacher Torte, un tort din ciocolată fondantă cu marmeladă de caise. Un produs de patiserie asemănător cu cozonacul de la noi, însă în formă rotundă, este Gugelhupf. Delicioase sunt şi Zwetschenknödel, care are forma unor găluşte preparate din faină sau cartofi, umplute cu prune, şi Mozartkugeln, bomboane de ciocolată acoperite cu marţipan.
Belgia
Gofrele, cartofii prăjiţi şi midiile sunt printre cele mai cunoscute specialităţi belgiene, dar există numeroase specialități locale. Belgia este renumită pentru ciocolată produsă aici, numeroase mărci locale devenind foarte cunoscute pe plan internațional.
Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialități de bere.
De pe mesele belgienilor nu lipsesc andivele (considerate simbolul acestei naţiuni),cartofii cât şi varză.Iată câteva feluri renumite de mâncare ale Belgiei : Frites (celebrii cartofi prăjiţi), Mosselen-friet (midii cu cartofi prăjiţi;reprezintă felul principal tradiţional belgian), Stoemp (este un piureu de cartofi amestecat cu varză călită), Konijn în geuze (este carne de iepure făcută la foc în sos de bere fermentată liber, în mod natural, fără drojdie), Waffles (gauffrele).
Inedit despre bucătăria belgiană este faptul că aceasta produce aproximativ 172.000 de tone de ciocolată fină în fiecare an, din care mai mult de jumătate este realizată manual, iar toate andivele care se găsesc în Statele Unite sunt importate din Belgia; de altfel, belgienii îşi numesc cu mândrie andivele „aurul alb”.
Bulgaria
Bulgarii sunt pricepuți cultivatori de zarzavaturi și de fructe, dar și crescători de vite, consumă mult lapte acru, multă fasole, roșii și ardei gras. Preparatele calde din legume (iahnie, plachie, ghiveci, musaca), sunt variate și au gust picant. Un amestec de condimente asociază sarea cu cimbrul, piperul și boiaua de ardei. Ca deserturi naționale, se prepară plăcinte, baclavale, orez cu lapte, compot din fructe uscate. La mesele festive, fructele au și rol decorativ.
Feluri de mâncare vestite : Tarator ( este cea mai cunoscută supă a Bulgariei), Shopska salad (este una dintre cele mai populare salate din Bulgaria), Banitsa – este un preparat tradiţional foarte asemănător cu pasca românească.
Mavrudeste un vin roşu atipic şi special. Este foarte limpede şi este făcut din struguri şi din fructe de pădure.
Cehia
Celebra „Şuncă de Praga” (pražská šunka) este şi astăzi stindardul bucătăriei capitalei Cehiei, în mod tradiţional preparându-se doar în afumătorii vechi; de altfel, Cehia este a doua consumatoare de produse din carne afumată din Europa, după Ungaria.
Cehiaeste cea mai mare consumatoare de bere din lume, pe cap de locuitor .
Bucătăria cehă este faimoasă prin găluştele „knedliki” şi prin felurile săţioase, care se completează bine cu berea. Alături de tradiţionala supă de pui sau de roşii, pe mesele Cehiei găzduiesc supa de usturoi – cesnakova polevka, un fel de ciorbă de burtă – drstkova polevka şi ciorba de carne tip gulaş.
Cipru
Predominat în bucătăria cipriotă este caracterul grec, dat de densitatea populaţiei de origine greacă.Ciprioţii iubesc grătarele la care se prăjesc toate tipurile de carne, peşti şi fructe de mare, legume şi chiar brânzeturi. Unul dintre brandurile culinare ale Ciprului este chiar o brânză la grătar: halloumi, loukaniko (specialitate locală de cârnat) şi sheftalia (mixt de porc-miel, preparat pe grătar, asemănător la formă, în funcţie de zonă, cu un hamburger sau un mititel).
Peştii şi fructele de mare, gătite în toate formele, dar în special la grătar şi servite stropite cu lămâie şi ulei de măsline, fac parte din specificul locului. Printre mâncărurile locale gătite se remarcă macaronia tou fornou, amestec de paste cu carne tocată şi roşii la cuptor .
Dulciurile cipriote se remarcă printr-o pasiune pentru zahăr Vei regăsi aici mult disputatele (între greci şi turci) baclavale şi restul dulciurilor din aceeaşi familie, dar şi fructe conservate într-un sirop de zahăr (glyka), numai bune de pus pe iaurt.
Zivania e numele celei mai plăcute suprize alcoolice din Cipru. Un distilat din strugurii rămaşi după tescuire (presare pentru obţinerea mustului pentru vin) şi vinuri albe de calitate superioară. Bea cu moderaţie. Dacă e foarte rece nu vei simţi, dar are o tărie alcoolică 45%!
Danemarca
Preparatele culinare daneze variază foarte mult în funcţie de zonă, la ţară sau în oraşele mari.
Acest lucru este foarte clar atunci când comparăm ceea ce se numeşte bucătăria tradiţională daneză cu feluri de mâncare bazate pe carne tocată, sosuri şi cartofi cu bucătăria daneză modernă ce pune accent pe simplu şi proaspăt şi pe ingrediente de înaltă calitate produse pe plan local.
Mâncarea tradiţională daneză include frikadeller (chiftele de carne), de obicei servit cu cartofi fierţi şi cu condimentul tradiţional danez, remoulade. Aebleskiver sunt clătitele tradiţionale daneze, care au o formă sferică tipică. Seamănă la textura cu clătitele americane, dar sunt mult mai uşoare şi pufoase. Deşi în traducere aebleskiver înseamnă "felii de mar", nu este obligatoriu să conţină mere, ba chiar nu prea se întâlneşte ingredientul în reţetele actuale. Pentru a avea forma rotundă specifică, aluatul de clătite se pune într-o tigaie specială care are câteva adâncituri rotunde, cu rolul de a crea aebleskiver tradiţionale. În Danemarca, aceste clătite sunt preparate în special în perioada Crăciunului, dar în restul lumii sunt un desert perfect pentru orice perioadă a anului.
Estonia
Bucătăria Estoniană este foarte asemănătoare cu cea finlandeză, adică sosuri făinoase şi mâncăruri dulci, aici pepenele galben şi cel verde este servit pe post de salată, alături de varză, morcovi, etc. Cartofii, ciupercile, sfecla rosie, ridichiile, grâul, varza, secara sau fructele de pădure sunt omniprezente .
Feluri renumite de mâncare Verivorst (este un cârnat făcut cu sânge de porc),Rosolje (o salată din sfeclă rosie, carne de porc şi hering).
Berea, în special după 1990, şi vodka sunt consumate la mese, ca şi o întreagă familie de lichioruri, multe dintre ele obţinute din fructe de pădure sau chiar din miere.
Finlanda
Peştele este omniprezent în meniuri, ceea ce nu este deloc ciudat pentru o ţară cu mii de lacuri şi acces la mare. În afara peştelui se mănâncă multe ciuperci şi diverse fructe de pădure. Se consumă şi carne, orz, secară, ovăz. În trecut leguma predominantă era gulia, astăzi înlocuită de cartofi. Printre cele mai populare feluri tradiţionale se numără: plăcinta Karelian, Mykyrokka (o supă cu sânge şi faină de secară, cartofi, ceapă, carne grasă şi măruntaie), Kalakukko (un peşte copt într-un înveliş din aluat de pâine, supe de fructe (amestecuri de fructe de pădure şi făină de cartofi, cu lapte şi zahăr).
Dintre băuturile cele mai populare amintim Glogi (un vin tradiţional, întâlnit în ţările nordice, amestec de vin, mirodenii şi alcool tare, încălzite fără fierbere) ; Koskenkorva (o băutură foarte tare, asemănătoare cu vodka) sau Sahti (berea tradiţională finlandeză).
Franţa
Bucătăria franceză este caracterizată printr-o nemaipomenită diversitate.Fiecare provincie a Franţei are o bucătărie distinctă : în Nord-Vest se folosteşte untul,créme fraâche (un tip de smântână specifică ) şi merele; în Sud-Est se folosesc uleiul de măsline, condimentele şi roşiile; în Sud-Vest grăsimea de raţă, foie gras (pateu de ficat de gască) şi ciuperci porcini ; în Nord-Est se folosteşte slănina,cârnaţii,berea şisauerkraut.La aproape fiecare masă se mănâncă aici fasole verde sub toate formele: salata, garnitură.
Ca desert, este celebră brânză (camembert, bleu d'Auvergne, brie, brânza de capră, etc). Franţa este campioana mondială în privinţa brânzeturilor, are 480 de sortimente.
Tradiţional, Franţa este o cultură a consumului de vin,dar mai sunt şi alte băuturi spirtoase. Berea este populară în rândurile tineretului în mod special. Alte băuturi include pastis (lichior de ananas,diluat cu apă rece) sau cidru în nord-Vest..
Germania
Bucătăria Germană variază foarte mult de la regiune la regiune. În sud, Bavaria şi Suebia au multe feluri de mâncare în comun între ele şi cu vecinele lor, Elveţia şi Austria. În Vest,se simt influenţele franceze, în Est cele Est-Europene,iar pe coastele de Nord cele scandinave.
Masa principală tradiţională a zilei este prânzul (mittagessen),care se serveşte în jur de ora 12. Foarte populare pentru micul dejun suntmuesli şi leberwurst (cârnat de ficat). Există cel puţin 300 de feluri diferite de pâine: de la pâinea albă la pâinea gri (graubrot) şi pâinea "neagră" de secară (schwarzbrot).
În Germania ,carnea se mănâncă foarte frecvent sub formă de cârnaţi,de aceea există peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mâncare.Weibwurst şi Leberkas sunt printre cele mai populare mâncăruri tradiţionale cu carne.Ceaiul este preferat în special în Nord-Vest unde locuitorii Friziei de Est beau ceaiul cu frişcă şi caramele.
Berea se consumă pe tot teritoriul Germaniei,cel mai popular tip de bere fiind Pils .
Germania are foarte multe tipuri de prăjituri şi tarte,de obicei cu fructe proaspete.Unul din deserturile populare din Nordul Germaniei este rote grütze, jeleu de fructe.Alte deserturi sunt şerbetul şi îngheţata.
Grecia
Tradiţiile culinare greceşti sunt bazate în special pe vegetale proaspete de sezon, condimente, mirodenii şi ulei de măsline. Cel mai popular şi de bază ingredient grecesc este uleiul de măsline. El este nelipsit în prepararea bucatelor greceşti, de la ouă la dulciuri.
Brânzeturile greceşti sunt considerate printre cele mai fine din lume, foarte multe sortimente dobândind protecţie UE (PDO). Feta, regina brânzeturilor greceşti este exportată şi cunoscută în toată lumea.
Mezedes, sunt gustări pentru cină, ce includ gustări din măsline, ardei iute copt, vinete preparate la grătar, brânzeturi, salate, preparate din fructe de mare.Moussakaua, garnisită cu straturi de vinete sau dovlecei, este aromată cu usturoi şi dreasă pe deasupra cu ou. Dolmades sunt frunze de viţă umplute cu orez, carne, linte şi condimente.
Salatele greceşti sunt pregătite din legume proaspete din abundenţă sau din legume marinate şi gatite la cuptor, condimentate cu ierburi aromate. Fructele proaspete: smochine, portocale, mere şi pepene încheie de obicei cina. Prăjiturile cu unt şi miere sunt un deliciu pentru după-amiezele târzii când sunt însoţite de o cafea grecească tare.
Vinurile greceşti sunt faimoase, ele sunt consumate mai ales după gustări şi cu moderaţie. Ouzo (cu aroma de anason) şi berea sunt deasemenea băuturi alcoolice populare.
Irlanda
Tradiţional, irlandezii au preferat cartoful sau varza oricărei alte legume, mâncărurile preparate de ei valorificând la maxim gustul inconfundabil şi proprietăţile acestora. Nu mai puţin celebrul mic dejun irlandez, care conţine bacon, ouă, cârnaţi de porc, budinca, felii de cartofi prăjiţi şi roşii coapte.
Feluri tradiţionale irlandeze : Irish stew – este un preparat similar ciorbelor romaneşti, Soda bread (cea mai populară pâine irlandeză), Seafood chowder (este o supă crema ), Boxty ( reprezintă chiftele făcute din cartofi, faină, ouă, lapte şi ceapă, şi prăjite în ulei), Beef&Guinness Pie (plăcintă cu carne de vită preparată în Guinness), Scones (mici chifle).
250 de ani au trecut de când Guinness face parte din viaţa irlandezilor. Irlanda produce însă şi whiskey de mare calitate, ţara fiind mândră de tradiţia triplei distilări, unică în lume. Cel mai cunoscut whiskey irlandez este Jameson.
Italia
Bucătăria Italiană este caracterizată prin flexibilitate, o gamă largă de ingrediente şi o bogată varietate regională a reţetelor.
Cele mai populare tipuri de supe sunt : minestrone (supe groase din zarzavaturi proaspete,pasta,orez sau fasole), supe de peşte, supe de legume cu paste.
Antipasta(aperitiv), bruschetta (pâine prăjită unsă cu usturoi şi ulei de măsline), scottiglia, o tocană specifică regiunii Toscana.
Masa de prânz se încheie de obicei cu fructe proaspete şi cu o ceşcuţă de espresso,la mese festive de obicei va fi o sticlă de vin spumant la desert.
Luxemburg
Bucătăria Luxemburgului îmbină esenţa Germaniei cu supleţea franco-belgiană. Păstrăvul, ştiuca şi racii se prepară excelent; la fel şi prăjiturile. Restaurantele sunt foarte similare cu cele din restul Europei. Vinurile Moselle se aseamănă cu cele de pe Rin, însă sunt mai seci decât vinurile franţuzeşti mai fructate. O altă specialitate este berea, o adevărată industrie naţională.
Feluri tradiţionale : Cochon de lait en gelee (porc de lapte în gelatină), Jambon d’Ardennes (faimoasa şuncă afumată de Ardeni) şi sufle de omletă cu kirsch, un fel de vişinată.
Letonia
Stâlpul bucătăriei letone rămâne pâinea neagră de secară ("rupjmaize"), al cărei fief este localitatea Limbazi. Urmează, la rând, într-un top sui generis, rondelele de peşte (somon, hering, şprot, păstrăv) şi evantaiul de reţete, peştele fiind afumat tradiţional, marinat, uscat, umplut, pregătit în supă sau salată.
În Letonia se spune că nu există fel de mâncare fără cartofi ("kartupeli"). Tot astfel, se spune că nu e mâncare mai bună ca şunca prăjită cu fasole. "Maizes zupa" sau supa de pâine rămâne
desertul tipic şi preferat de copii. E vorba de pâine neagră rasă, amestecată cu fructe uscate şi fierte în lapte.
În ce priveşte băuturile, putem spune că votca este cea care detronează vinul. Urmează berea, lichiorul, kvasul (care se vinde mai bine în Letonia decât Coca-Cola) şi compoturile. O băutură inedită este seva unor arbori, colectată de letonieni primăvara, în recipiente speciale, şi băută în loc de apă.
Lituania
Deşi tradiţiile culinare ale Lituaniei au variante regionale, baza comună e constituită din carne de porc, cartofi, roşii, castraveţi şi ciuperci. Heringul e o specialitate reprezentativăbucătăriei lituaniene: se conservă sărat, marinat sau afumat. Nu trebuie uitate nici varietăţile de pâine, cum ar fi pâinea neagră de secară, parfumată cu chimen de câmp ("carvi").
În Lituania este bine dezvoltat un tip de "fast-food” , bazat în primul rând pe produse simple de patiserie ("bandele" sau "pyragedis"), iar gurmanzii se pot bucura de vienoazerii şi de brioşe cu caise sau cu mac.
Mâncarea naţională a lituanienilor este însă "cepelinai" sau zepelin, numit aşa pentru că seamănă cu un balon. E un "balon" gelatinos pregătit din piure de cartofi fierţi în aburi, umpluţi cu carne, cu brânză sau cu ciuperci şi servit cu smântână.
În restaurante sunt serviţi nelipsiţii "karbonadas"(bucăţi de carne de porc fripte), oferiţi împreună cu roşii, castraveţi şi cartofi, sau "kepsnys", din carne de vită. "Saltibarsciai" e o supă de sfeclă şi castraveţi cu smântână. "Kepta duona" sunt nişte pâiniţe prăjite şi unse cu usturoi care se servesc la aperitive. Produsele lactate, cum ar fi "varkse" ori "kefirul", fac şi ele parte din bucătăria lituaniană.
Băutura alcoolică cea mai populară este "degtine" (o varietate de votcă), fiind urmată de bere, care aici este mai alcoolizată decât în restul Europei. "Starka", pe bază de frunze de arbori fructiferi, sau "Krupnikas", un lichior de miere 40 grade, pot constitui alternative. Amatorii de senzaţii forte pot încerca însă "balzamas", un lichior puternic, amestecat, de obicei, cu votcă sau cafea.
Malta
Bucătăria malteză face parte din varietatea bucătăriilor mediteraneene, având la bază produsele proaspete şi fructele de mare .
Pâine malteză cu umplutură(hobz biz-zejt): pâinea malteză se taie în două şi se umple cu piure proaspăt de roşii şi ulei de măsline, caşcaval maltez, citrice(faimoasele portocale roşii malteze), lămâii, mandarine şi grefe, busuioc, chimion, cimbru şi rozmarin. MqaretFigolla, este o prăjitură specială care se pregăteşte doar de Paşte. Pastizzi este o altă gustare tipică malteză, reprezentând cornuri de patiserie umplute cu pastă de mazăre, şi care este însoţită de ceaiul tipic englezesc servit cu lapte în toiul dimineţii.
O băutură populară din cultura malteză este echivlentul la Coca-Cola, o băutură preparată din portocale uşor amărui şi adăugând ierburi aromatice. Acesta băutură este cunoscută sub numele de Kinnie.
Olanda
Mari consumatori de legume, olandezii cultivă în principal cartofi, varză, sfeclă roşie, mazăre, morcovi, ţelină, ceapă, varză de Bruxelles, andive, conopidă, salată, spanac.
Porcul, puiul şi vita au parte de tratament egal în Olanda; în trecut, se consuma foarte mult şi carnea de cal.
Toată lumea a auzit de caşcavalurile olandeze, cele mai cunoscute din lume; Gouda şi Edam sunt doar două dintre aceste mărci renumite pe plan mondial.
Feluri renumite de mâncare : Hutspot (este o mâncare pe bază de cartofi şi morcovi fierţi şi ceapă tocată),Stamppot rauwe andijvie ( reprezintă andive crude batute cu cartofi fierţi şi servite alături de bacon afumat),Stamppot (reprezintă piure de cartofi amestecat cu diferite alte legume), Boerenkoolstamppot (este o specialitate pe bază de varză amestecată cu cartofi, servită cu sos gravy şi muştar, alături de cârnat făcut în membrană), Snert (Erwtensoep) (cea mai cunoscută supă a Olandei, este pe bază de boabe de mazăre),Vlaai (plăcinta umplută cu
Polonia
Pierogi, poate cel mai renumit fel de mâncare polonez, sunt colţunaşi umpluţi cu mai multe tipuri de ingrediente, atât dulci cât şi sărate; se fierb întotdeauna, iar în unele cazuri mai pot fi prăjiţi, însă doar câteva minute. Bigos, un alt fel national polonez, reprezintă o tocăniţă pe bază de varză şi bucăţi de carne, făcută la cuptor .Zurek , una dintre cele mai cunoscute supe ale Poloniei, este, practic, un borş făcut din faină de secară. Kotlet schabowy, reprezintă varianta poloneză a şniţelului austriac, însă este mai subţire, şi servit alături de cartofi fierţi sau la cuptor şi de varză murată. Zrazy zawijane, este cel mai popular fel pe bază de carne de vită; constă în rulouri din felii de muşchi de vită în care se pun felii de castraveţi muraţi .
Polonezii consumă multă vodcă, fiind cei mai mari consumatori din Europa după ruşi şi fostele popoare sovietice.Gdańska wódka este o vodcă cu totul şi cu totul specială, conţinând firişoare de aur de 22 sau 24 de carate, care plutesc.
Portugalia
Mari consumatori de peşte, portughezii nu se dau însă înapoi de la carnea de porc. Codul este peştele cel mai consumat în Portugalia, în special în forma uscată şi sărată (Bacalhau); urmează apoi, din abundenţă, sardinele şi macroul; fructele de mare sunt bine reprezentate prin creveţi, caracatiţe, sepia, moluşte.
Feluri renumite de mâncare : Caldeirada (este o tocăniţă pe bază de peşte) Caldo Vedre (este cea mai populară supa a Portugaliei),Tripas à moda do Porto (bucăţi de burtă de viţel făcute la cuptor alături de boade de fasole albă şi de roşii) Queijo da Serra (este cea mai populară specialitate de brânză a Portugaliei, fiind marca protejată), Cozido à portuguesa (reprezintă o tocăniţă pe bază de legume şi de carne).
Pastéis de Nata (este desertul naţionale, o mică tarta umplută cu cremă de vanilie şi presărată cu scorţişoară şi zahăr pudră)
Aproape toată lumea a auzit de celebrul vin de Porto. La finalul mesei se obişnuieşte a se consuma un mic păhărel de lichior, denumit bagaço sau amarguinha.
Regatul Unit
Exista o grămadă de feluri de mâncare care au la bază resturile rămase de la masa anterioară, în principal de la masa de duminică. Astfel lunea meniul era de obicei format din cartofi noi fierţi în apă cu sare şi felii din carnea rămasă de duminică şi o salată asortată alături. Marţi era ziua de plăcintă cu carne: Plăcinta Pastorului, Shepherd's pie, Cottage pie... Lângă plăcintă se serveau legume opărite în apă cu sare, gen morcovi şi neapărat legume verzi,budinca "Yorkshire pudding", făcându-se cu grăsimea de la carnea rămasă de la friptură de duminică. Alt fel de mâncare este Bubble and Squeak, făcut din resturi de cartofi, varză şi friptură rece.
Un mic dejun tradiţional, numit "Full English" presupune ouă, şuncă, cârnaţi, ciuperci, fasole , pâine prăjită şi ceai.
O altă tradiţie englezească este ceaiul de după-amiază. Englezii au fost şi au rămas mari băutori de ceai,ceaiul fiind însoţit de pişcoţele, checuri, prăjiturele şi brioşe (cakes, biscuits, mufins) speciale pentru ceai.

România
Bucătăria românească a fost influențată favorabil de condițiile oferite de relieful prielnic pentru agricultură și păstorit. Din alimentația oamenilor de la sate făceau parte cerealele (mei, grâu, orz şi mai târziu porumb), legumele și verdețurile (fasole, mazăre, varză, castraveți, ștevie, pătrunjel, ceapă, usturoi), carne și slănina de porc și mai rar peşte, ouă şi carne de oaie sau de vită. Laptele, terciul de mei și mămăliga a fost hrana de bază a păstorilor. Mâncăruri specific românești Caltaboş , Ciorbă ţărănească , Ciulama, Mămăligă, Zacuscă, Borş, Cozonac etc.
Una dintre cele mai importante băuturi este vinul,dar pe lângă acesta se mai consumăşi ţuică, vișinată, zmeurată. Sarmalele sunt nelipsite de pe mese la sărbători şi micii nelipsiţi de la picnicuri.
Slovacia
Bucătăria slovacă este bogată în preparate pe bază de carne din porc, vită şi pui. Găluştele reprezintă preparatul specific comunităţii slovace. Preparate din făină, apă, drojdie şi sare pot fi atât simple, cât şi umplute cu brânză de oaie. De asemenea, în compoziţia aluatului se pot adăuga cartofi fierţi şi zdrobiţi. Se fierb în apă şi se tăvălesc prin mac, nucă sau caşcaval.
Bucătăria slovacă foloseşte găluşte , preparate din aluat dospit, servite cu brânză dulce ori sărată, cu mac, cu nucă sau cu scorțişoară, gomboți cu prune, urechiușe, sosuri de roșii, de mărar sau de vișine, supe de tăiței, de lăşcuţe, de chimen, de fasole sau de mere, sarmale, tocană de cocoş.
Bryndzové halušky – reprezintă colţunaşi mici făcuţi din cartofi fierţi, serviţi alături de brânză din lapte de oaie; este considerată de departe mâncarea naţională a acestei ţări;
Kapustnica - este supa tradiţională a Slovaciei, pe bază de varză murată, şi având mai multe ingrediente, în principal cârnaţi şi ciuperci; Cibulova polievka – este o supă pe bază de ceapă şi diferite tipuri de carne afumată.
Şi în Slovacia consumul de bere este ridicat, în mod tradiţional, însă slovacii prefera şi vinul, în principal alb, zona de sud a ţării, de lângă bazinul Dunării, fiind aleasă pentru cultivarea soiurilor albe de viţă de vie.
Slovenia
Turiştii regăsesc în Slovenia, ca şi în alte ţări din fosta Iugoslavie, influenţa turcă din reţeta locală de mititei (Čevapčiči), sau patiseria de influenţă turcească (burek); cea italiană din pizza (Pica), risotto cu ciuperci (Gobova rizota ), găluşte de cartofi (njoki) şi ravioli (žlikrofi) şi elementele bucătăriei austro-ungare din reţetele de carne afumată cu varză (Kmecka pojedina), şniţel vienez (Dunajski zrezek), gulaş (golaš) şi papricaş (paprikaš) de pui (Piscanec) sau vită (Govedina).
Potica este o prăjitură tradiţională slovenă, preparată prin rularea unui strat de aluat acoperit cu nucă.
Spania
Bucătăria spaniolă este alcătuită dintr-o mare varietate de feluri de mâncare, varietate datorată diferenţelor de geografie, cultură şi climă,dintre regiunile acestei ţări.
Tapa sunt în esenţă gustări uşoare,aperitive. În multe regiuni din Spania sunt : Chorizo al vino (cârnat), Gambas (crevete prăjit), Rajo (carne de porc condimentată cu usturoi şi pătrunjel), Queso con anchoas (brânză castiliană cu anşoa), Ensaladilla (legume fierte cu ton, măsline şi maionză), Tortilla de patata (omletă de cartofi), Gazpacho (supă rece de roşii), Paella (orez cu şofran), Chorizo (cârnat de porc cu paprikă), Mariscos (fructe de mare), Lechazo asado (miel de lapte prăjit), Jamon serrano (şuncă sărată uscată).
Churro este un produs de patiserie dulce şi prăjit în ulei şi se consumă cu o cană de ciocolată caldă şi densă.
Suedia
La prima vedere, meniul suedez tradiţional pare unul destul de sărac şi de puţin sofisticat unde pe primul loc stau preparatele din carne de peşte, cea mai apreciată fiind cea de somon, sărată sau afumată cu garnitură de cartofi sau legume preparate cât se poate de simplu.
Alimentele de bază, pâinea de secară şi laptele de vacă sau ren, erau consumate atât proaspete dar şi transformate. Pâinea de secară coaptă foarte mult se numeşte kavring şi este tăiată în felii subţiri, knackebrad, uscate care pot fi păstrate multă vreme. Laptele este folosit la fabricarea brânzeturilor sau ale unor specialităţi cum ar fi lapte acru filmjolk, sau un fel de smântână graddfil.
Dulciurile suedeze, fie că e vorba de brioşe cu şofran, unt, stafide sau fructe confiate, budinci cu brânză dulce, tarte cu cartofi, sau prăjituri cu dulceaţă şi ciocolată, au un gust şi o savoare pe care nu le poţi uita.
În ceea ce priveşte băuturile alcoolice, suedezii sunt mari consumatori atât de bere cât şi de spirtoase, lor le datorăm de altfel votka Absolut.
Ungaria
Bucătăria maghiară folosește carnea grasă de porc, slănina preparată cu boia, cu piper sau afumată, carnea de gâscă îndopată și ardeiul iute. Gulașul a fost adoptat de toate bucătăriile învecinate cu Ungaria, ca și de poporul german. Specific naționale sunt însă și papricașul și supa de pește de Szeged. Preparatele sunt grase, cu rântaș, cu îngroșală multă de făină și smântână, iar sosurile sunt groase şi grase. Smântâna însoțește supele de legume, salatele și sarmalele.
Bucătăria maghiară cunoaște o varietate mare de prăjituri, tarte și prăjiturele. Foarte răspândită este tarta doboş, apreciată și în România. Deseori se întâlnesc în această bucătărie și pastele făinoase.
Vinurile maghiare sunt renumite şi sunt apreciate pentru calitatea lor, în special cele din regiunea Tokaj.